Serbia

Serbia

Românii din Serbia

 

Majoritatea românilor din Serbia trăiesc în Voivodina și în Valea Timocului. Numărul lor a scăzut dramaric în statisticile oficiale, deoarece autoritățile sârbe duc constant o politică de deznaționalizare și de asimilare.

Un instrument eficient de deznaționalizare constă în crearea unei limbi artificiale, limba vlahă, precum și a unei etnii inventate, vlahii. Deși pentru oricine, chiar nespecialist, este evident că toți românii din Serbia, indiferent că își spun vlahi sau români, vorbesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri, autoritățile sârbe au creat și susțin mai multe organizații care promovează acest concept al unei etnii vlahe, diferită de poporul român. Scopul acestei politici de stat a Serbiei este dezintegrarea comunităților românești, în special a celei din valea Timocului, pentru a stopa legăturile culturale cu România și a-i asimila pe români într-un ritm accelerat.

Recensămintele gestionate de statul sârb nu pot fi considerate ca surse demne de încredere în evaluarea numărului românilor din Serbia. Dovada manipulării statisticilor oficiale constă chiar în evoluția cifrelor vehiculate de autoritățile sârbe: în 1991 erau 47.289 români în Voivodina, iar în restul Serbiei 71.536 persoane vorbeau limba vlahă, din care doar 16.539 se declarau vlahi; în 2002 în întreaga Serbie sunt înregistrați 89.333 vorbitori de limba română, însă doar 74.630 se declarau români; în 2011 sunt înregistrați 35.330 vlahi. În timp ce organizațiile românești din Serbia estimau în 2002 că numărul total al românilor din Serbia ar fi fost de circa 300.000!

După o scurtă perioadă în jurul anului 2001, în care s-a acceptat că vlahii sunt de fapt români, autoritățile sârbe au reluat în forță deznaționalizarea românilor prin susținerea „vlahilor”, pentru a face o breșă în comunitățile românești.

Efortul unor intelectuali români din Serbia, mai ales a celor din valea Timocului – preoți, profesori și alții – de a conserva conștiința românească printre românii de acolo este contraatacat de o sistematică acțiune de deznaționalizare de către autoritățile sârbe, care nu ezită să recurgă la acțiuni de intimidare a elitei românești din Serbia.

Drumul Serbiei către Uniunea Europeană trece și prin România. Autoritățile românești trebuie să facă presiuni ferme asupra Serbiei pentru recunoașterea drepturilor comunității românești din Serbia la standarde europene, nu doar prin promisiuni, ci prin Constituție și alte legi organice adoptate înainte de aderare, care să garanteze supraviețuirea românilor din Serbia în fața procesului de asimilare. Indiferent de directivele de la Bruxelles, România trebuie să își apere interesele strategice pe termen lung. Iar conservarea comunităților românești în jurul granițelor României, inclusiv în Serbia, trebuie să fie un proiect strategic asumat.