Bulgaria

Bulgaria

 

Românii din Bulgaria

 

În regiunea Vidinului, mărginită de Valea Timocului în Vest și de Dunăre la Nord și Nord-est, se află cea mai importantă comunitate de români din Bulgaria. Lângă Vidin, românii locuiesc în majoritatea satelor de aici: Bălei (Baley), Boroivăț (Borilovets), Boșneacu din Vale (Dolni Boșneac), Bregova (Bregovo), Călinic (Kalenik), Căpitănuț (Kapitanovtsi), Cosova (Kosovo), Coșava, Cutova (Kutovo), Deleina (Deleyna), Drujba (Druzhba, fostă Molălia), Florentin, Fundeni (Kanits), Gânzova (Gamzovo), Grațcov Colibi (Gratskov Colibi), Gumătarți (Gomotartsi), Halova, Halvagi (Maior Uzunovo), Isăn (Iasen), Negovaniț (Negovaniovtsi), Perlovîț (Perilovets), Pocraina (Pokrayna, fostă Chirimbeg), Rabrova (Rabrovo), Rakovița (Kuledin), Răchința (Rakitnitsa), Stanotârn (Slanotrân), Șeu (Antimovo), Șipicovi Colibi, Tianuț (Tianovtsi), Topoloveț (Topolovets, fostă Boșneacu din Deal), Vârf (Vrăh) ș.a., precum și în Vidin, mai ales în cartierul format din vechea localitate Cumbair.

De-a lungul Dunării, de la Vidin până către Silistra, mai sunt câteva sate în care bătrânii știu că strămoșii lor au fost români veniți de peste fluviu, mai ales în: Belene, Dragaș Voivoda (Dragas Voyvoda), Cercovița (Cherkovitsa), Milcovița (Milkovitsa), Baical (Baykal), Ostrov, Hârleț (Harlets) și Cozlodui (Kozloduy).

Acestora li se adaugă în sudul Bulgariei comunitatea aromânilor, în mare parte slavizați, în Giumaia sau Dzumaia de Munte, azi un cartier al orașului Blagoevgrad, în Prosotsani, Peștera și Dupnița.

La începutul secolului al XX-lea, în Bulgaria erau înregistrați circa 100.000 români. La recensământul din 1910, făcut de bulgari, erau 96.502 cetățeni a căror limbă maternă era limba română, din care 81.272 se declarau, din punct de vedere etnic, români. După al doilea război balcanic din 1913, în urma căruia România a obținut, prin Pacea de la București, Cadrilaterul, atitudinea autorităților bulgare s-a schimbat. Cu ocazia recensământului din 1920 au fost înregistrați 75.065 români după limba maternă, limba română, respectiv 66.944 români după originea etnică. Iar în 1934 au mai fost înregistrați doar 16.405 români în întreaga Bulgarie!

Bulgarii au susținut, la fel ca sârbii, o campanie de creare a unei false identități vlahe, pentru a slăbi comunitatea românească. Astfel că, în 2011, cu ocazia recensământului, au fost înregistrați doar 866 români, respectiv 3.598 vlahi.

Potrivit unor estimări neoficiale, în 1990 se aflau în Bulgaria circa 130.000 români, din care au mai rămas circa 50.000. O parte semnificativă dintre românii din regiunea Vidinului au emigrat în ultiumele două decenii în Europa Occidentală.

Astăzi, autoritățile bulgare nu recunosc minoritatea românească, ci doar două grupuri etnice, român, respectiv vlah. Nefiind recunoscută oficial ca minoritate, comunitatea românească din Bulgaria nu este protejată de legislația europeană prvind drepturile minorităților. Sau cel puțin nu au fost identificate soluțiile legale prin care statul bulgar să fie obligat să acorde românilor din sudul Dunării statutul de minoritate și drepturile care i se cuvin pentru conservarea identității lor naționale, etnice și lingvistice.

Situația românilor din Bulgaria este critică, deoarece bulgarii i-au supus unui puternic proces de asimilare în ultima sută de ani: numele lor au fost slavizate, o lungă perioadă de timp limba română a fost interzisă chiar și pe stradă, în biserică se oficia doar în limba bulgară, iar școlile românești au fost desființate. Doar din 2007 se ține liturghia în limba română în Rabrova și în Florentin, în urma unei permisiuni a mitropolitului Vidinului, Domițian. În ultimii ani au fost organizate școli duminicale de limba română în câteva așezări. Într-o școală din Vidin se predă facultativ o oră de limbă română pe săptămână ca limbă străină.

Există mai multe asociații ale românilor din Bulgaria, a căror activitate variază ca intensitate, în funcție de resursele financiare și umane implicate: Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”, înfiinţată în 2003, Asociaţia Vlahilor din Bulgaria, din 1992, Comunitatea Românilor din Bulgaria, creată în 2002, reînregistrată în 2015, Asociaţia Vlahilor Rudari din Bulgaria (2002), Societatea Aromânilor „Unirea” (Şuţata Armânjlor – fondată în 1894, reluându-şi activitatea în 1992, ca filială a Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria, de care s-a desprins în 1995) și Asociaţia Aromânilor din Dupniţa. Unele proiecte culturale primesc sprijin financiar insignifiant ca valoare din partea statului român, într-o măsură insuficientă pentru conservarea acestei comunități românești.